Da, dilema vietii mele: care este diferenta dintre iubire si obsesie? Cand realizezi ca iubirea se transforma in obsesie? Cat e de greu sa accepti ca esti “bolnav” de obsesie? De ce tocmai problema asta? A fost o etapa din viata mea pe care am fost nevoita s-o traiesc, fara dar si poate a trebuit sa-mi gasesc si rezolvarea la problema asta si totusi chiar daca am trecut peste ea nu mi-am raspuns la toate intrebarile. Dupa multe nopti in care am tot rumegat, am mestecat-o cu toti dintii si toate maselele, am inghitit-o cateodata sa pot s-o depasesc dar in final tot la ea am ajuns. Nu am citit si nici nu am cautat sa ma documetez, cred ca e atat de diferit de la persoana la persoana, si e ciudat..aceleasi cuvinte,trairi atat de diferite. Dupa toate am ajuns la niste mici concluzii (noroc cu o persoana din viata mea, care m-a tras de maneca si mi-a dat cateva explicatii). Iubirea e ceva pur si bun, obsesie e o boala cu multe rautati. Atunci cand persoana pe care ai iubit-o nu mai poate fi a ta, sau persoana pe care ai iubit-o a plecat atat de departe in cat nu mai poti avea nici un contact cu ea, iubirea devine obsesie, pana nu esti capabil sa accepti ca esti prisonier a “bolii” nu poti depasi momentul acesta. Si asa am trecut si eu, am acceptat ca iubire nu mai exista e doar obsesie si usor s-a scurs din mine si am lasat-o in urma.