Duminica asta a reusit sa ma surprinda intr-un mod placut, dupa atatea zile greoaie, in sfarsit o zi mai buna. M-am ridicat din pat la 12:30, nu stiu cum s-a intamplat pentru ca ma asezasem in el cu 2 ore inainte, si ma simteam complect odihnita, nici acum nu simt ca am dormit doar atat de putin..ma rog, m-am tot intrebat care o fi cauza dar n-am ajuns la nici un raspuns concret, prea multa oboseala sau o anumita tensiune care nu vrea sa-mi lase odihna in pace. Mi-am facut repede tabietul de “dimineata” si m-am dus la masa doar cu sopul unui act de prezenta, nu imi era nici foame, nici sete si nici vro pofta anume. Am schitat si eu ca mananc ca sa nu ma simt in plus, mai mult priveam in jur decat in farfurie. Am trecut cu privirea pe langa mult verde, am crezut ca sunt doar niste mere putin mai mari decat normal insa am intrebat daca sunt mere pentru ca erau iesite din comun, am primit rapuns ca sunt defapt sweety. Binenteles ca au urmat cateva intrebari sa aflu ce sunt sweety astea defapt, am aflat..un fruct altoit intre grapefruit si pommelo, e ca o portocala doar ca e verde si gustul intre dulceag si acrisor,placut. Cum sunt curioasa de felul meu, am lasat tot la masa mi-am ales unu din cosulet si am inceput sa-l descopar, ca pe o portocala apoi ca pe un grapefruit. Mi-am dat silinta destul de mult, e mai greu de curatat, chiar ma captase si ii acordam toata atentia. La o feliuta simt ceva tare, hop..un sambure, il scot, ma uit la el, si nu-mi venea sa cred ce vad, avea forma unei inimi de om iar pe una din suprafete avea conturata o inima (dupa cum se vede si in poza). In momentu respectiv m-am gandit ca l-am omorat, i-am scos inima, iamginatia ma duce tot timpul mai departe de normal. Dupa am zis ca o fi un semn, sunt de principiul ca nimic nu e intamplator in viata asta. De aici a inceput si ziua sa se insenineze din ce mai mult, am reusit sa vorbesc cu mama, a reusit sa-mi deschida ochii si chiar sa ma linisteasca.Mi-am pus singuri cateva ganduri intr-o ordine avantajoasa mie si le-am pus si in fapte. Iar acum..decolez incet spre caminul colegelor mele sa profitam de timp, sa ne simtim bine. Si cum ziceam la inceput, Dumnica a reusit sa ma surprinda placut, exista un vinovat..samburele:D

*Si ce daca doare? Si aletele au durut*