Am inceput sa realizez ca timpul le rezolva pe toate, cat de greu si ce tarziu..bine ca macar acum, exista posibilitatea sa nu se intample niciodata. Toti oamenii care intr-o zi te injura se intorc inapoi, toti care intr-o zi te dezamagesc ajung sa-ti ceara iertare direct sau indirect prin diferite intermedii. Pacat ca prea tarziu, dupa ce raspunzi cu indiferenta la indiferenta lui se trezeste ceva in el ce in tine a surzit in timpul luptei cu indiferenta. Cuvintele lui ajung sa fie o bataie de vant in jurul activitatii mele, sa nu ma palpeze, sa nu ma atinga sa fie parca nu ar fi. Si nici de-as vrea sa intorc capul inapoi nu pot, nu mai vreau, ce a trecut sa-i apartina doar trecutului singura legatura cu prezentul sa ramana influentele, invataturile. Toate rotile sunt in forma cercul, se tot invart, azi putin, maine mai putin pana ajung sa se intoarca in favoarea mea…si n-am crezut, pentru ca desenul rotii era atat de patrat insa azi ma contrazic, era o imagine eronata, era o schita total gresita, adevarul era altul. Si salut, ajut dar nu mai simt..e indiferenta in toata puterea cuvantului. Acum sunt ca un cub de gheata, patrat asa cum vroiati voi sa construiti roata..si zambesc, rad, traiesc..ca indiferenta fata de indiferenta e o lege stricta pe care n-o mai incalc. Nu-i nici usor sa fi indiferent, nu-i usor sa nu mai fi sensibil cand altadata erai un izor al sensibilitati, nu-i usor sa treci cu vederea si sa nu patrunzi in nimic, pentru ca nu simti. Si n-am mintea mai ingusta, e tot atat de larga si fara nici un inteles..doar ca nu mai plange nimic in jurul meu, nici cand ploua, nici cand ma injuri, nici cand arunci cu scrumiera sau sticla dupa mine. Azi sunt ceea ce vreau, sunt cum vreau..mi-am urcat stafeta mai sus si am scuipat in urma fara regrete. Nu-ti fa roata patrata ca se intoarce…