Am descoperit o artista noua, defapt, mi-a cam fost recomandata. E fenomenala gagica, versuri, linie melodica (predomina pianul), un gen nou de muzica dar cred ca imposibil sa nu placa oricarui ascultator. Doar ascultand iti poti imagina cat de sensibila, pura si feminina poate sa fie. A fost  sambata seara in timisoara si n-am vrut sa ma duc (regret) dar data viitoare n-am sa mai pierd ocazia. Imi povesteau cum uita versurile si iesea cu atata originalitate din mica problema. Incercati :

Toti avem te miri ce probleme pe care le intalnim in fiecare zi si ne lasa putin “marcati” sau pur si simplu invatam ceva din ele. Ieri, am fost in oras prin gerul de afara, plimbare prin centru ca toti cetatenii sa respiram si sa ne lasam ochii furati de imaginile orasului in prag de sarbatori. Ne-am strecurat intr-un mic local, am baut un ceai, vin fiert si am pus seara la cale. Am tras o fuga pana in mall sa ne cumparat un joculet, scrabble. Andrei ne-a facut si de papa niste paste superbe si sa-l citez “esti nebun? superbe”.

Bun, din mall ne-am gandit sa luam un taxi ca ne cam saturasem de frigul de afara, plin de lume, coada ca la paine si lapte pe vremea lu ceasca aproape chiar bataie pe ele. Apar pe rand si tot fura cate un client, se opreste unu si la noi, deschide usa Andrei si taximetristul nici buna seara, nici dute mai incolo..”unde mergeti?” la care Andrei :  “nici nu mai mergem pentru ca ne-ati intrebat unde mergem”, paf cu usa(nu pot sa descriu mimica fetei, dar foarte sictirit si cu scarba). O reactie de nota 10, asa nu se fac bani, uitam de regula : clientu meu, stapanu meu si asta din cauza ca orice om se poate face taximetrist.

De ce iei nu sunt supusi la un examen, la un test de un bun simt si de respect elementar ? Au si ei nevoie de niste mici reguli care sa le fie impuse pentru ca ei traiesc din banii nostri nu noi din a lor si ar cam trebui sa ne tina aproape de ei nu sa ne fie scarba cand ne urcam intr-un taxi.

Mi-am promis ca in fiecare zi de lucru am sa scriu cate un post, si primul, primul, chiar primul e despre Lolo. Cine e Lolo? Ea.

De ce Lolo, pentru ca atunci cand merg cu ea in masina (o singura data am fost), ea fiind la volan imi da o stare de agitatie, atunci cand stau de vorba cu ea(o singura data am stat de vorba doar noi doua) imi place, atunci cand iesim in oras fumeaza excesiv de mult, bea multa cafea..fara vicii am fi niste roboti, o inteleg.

Lolo, lucra cu copilasii, e asistent social, are rabdare cu oamenii, e sociabila, e cateodata chiar ea in sine ei un copil pe care iti vine sa-l prinzi de obgrajori pentru ca e scump. Lolo uneori e dificila(ca orice om), se ridica si pleaca cand ti-e lumea mai draga fara ca sa intelegi de ce a facut-o dar are o calitate mare, a doua zi e tot ea.

O cunosc de 2 ani de zile si e unul dintre oamenii care poti sa-i numesc pe “filmu” meu. De la o vreme sunt atat de putini, ii numar pe degete si imi ajunge o mana. De asta am scris azi despre Lolo, e unul dintre acei oameni care ma fac sa ma simt eu si pot sa fiu eu.

Pentru a nu stiu cata oara parasesc coltul meu de blog si revin. Totusi, bine ca revin..:D

Daca tot am ajuns la animalute, sa va prezint si minunatiile mele. In noaptea de craciun a nascut catelusa mea, a facut sanse puiuti dar doi au murit din cauza ca e prima oara mamica nu a stiut sa aiba grija de ei, i-am hranic cu biberon mic,i-am incalzit pe calorifer sau in palma cu paturica mica. Nu stia sa ii fereasca de frig si nici sa-i hraneasca. Acum cei patru sunt scapati de orice pericol, s-a mai invatat cu ei si a devenit mamica mai grijulie. Sunt atat de scumpi si de frumosi. Pe toti ii cheama Chris, nu stiu sa-i diferentiez din poze sa va zic care cum sunt. Cand mai cresc putin am sa va spun mai exact. Daca dorinti cumva vrun lup si promiteti ca aveti grija de el, cu cea mai placere. Vreau sa imi pastrez unul pentru mine, sa am jucaria mea, nu mi l-am ales, am sa-l las pe el sa ma aleaga pe mine.

Trebe sa va fac cunostiinta cu broscuta..nu mai stiu cum il cheama, eu l-am alintat Emo. De ce? Locuieste intr-un lighean mic si tot ce face e sa-si numere zilele care le mai are de trait. Cu siguranta a incercat sa se sinucida insa nu are cum, oricat ar da cu capusorul sau s-ar chinui sa evadeze nu are nici cea mai mica sansa. E a Oanei, am vrut sa o inchid pe ea in baie doua zile, sa-i dau de mancare acolo si din cand in cand sa-i mai dau drumu si pe coridor, sa-i sting si aprind lumina cand am chef, sa vada ce frumos e. Am sa insist pana o da undeva sa-i usureze viata cat de cat. Mi-a fost mila, cand treceam pe la baie purtam un dialog cu Emolica si ii promiteam ca il ajut. As interzice cresterea animalelor daca nu avem conditiile necesare de a le face fericite. Deci el e Emolica, e scump, a stat la poze si nu s-a speriat de blit.

*Si ce daca doare?Si altele au durut*

In fiecare dimineata in drumul spre scoala. Ma acompaneaza in casti, se face prezenta si o simt, imi reda exact ce am nevoie..energie.My life..

*Si ce daca doare?Si altele au durut..*

Noi..care noi?Eu si ele..

M-am hotarat sa scriu despre “noi” din simplul fapt ca din 7 am devenit una singura, o familie. Subiectul atat de controversat, prietenie, eu merg putin mai departe si cum am spus mai devreme, noi suntem o familie. Ele sunt fetele care imi redau zambetul si viata in fiecare zi, ele imi fac perioada studentimei una de vis..ele, care ele? De la stanga la dreapta, randu de sus : Silvia, Romelia, Andreea, Ciocsi. Randu de jos : Elena, eu si Oana..si mascota noastra, evident.
Ma intreb din ce in ce mai mult, cum de o mana de oameni atat de diferiti pot strange o asemenea legatura? Probabil ne complectam, ce n-am eu are ea, sau ea..si invers. Fiecare in parte e un exemplu pentru mine si am sa le iau pe rand zicand 2,3 cuvinte despre fiecare, merita mai mult dar as scrie la nesfarsit.

Primul om si cel mai maret exemplu pentru mine e Silvia, un om modest, provenind de la tara insa plin de viata si niciodata lipsita de zambetul de pe buze, emana efectiv bucurie. Mi-a demostrat un lucru mare, nu e nevoie sa stii ce inseamna tehnologie, ce inseamna Mozilla si cum se intra pe google ca sa fi un om frumos si cu capul pe umeri. E sarea si piperul din familia noastra, e in stare de absolut orice doar sa ne vada bine.

Romelia, la prima impresie mi-a lasat un gust amar, se implica in absolut orice, simteam o falsitate, aveam impresia ca vrea sa para ceea ce nu e, ne rezumam la strictul necesar, dialog nu exista intre noi. Dupa putin timp am realizat capacitatiile ei sportive, incepuse sa-mi fie o motivatie, concurenta..mai ales la atletism:D. Mi-a demostrat cat e de nebuna, e ca o cireasa de pe tort, cand te astepti cel mai putin atunci face cate o “nebunie” si ne amuza cu umorul ei. E paparati nostru..nu pierde nimic, tot stie si are si dovezi:))..fantastica, ea cu aparatul ei photo de la telefon! La fel si ea, un om de la tara cu o forta de munca extraordinara.

Andreea, piticutul tacut. E cuminte, blanda, retrasa, sta si se uita la noi ce ne mai debiteaza creierasul, zambeste din colturi gurii. E foarte dragalasa si atenta, saritoare..pune mana in orice ai nevoie de ea. Doar ca, de multe ori e absenta, inca n-am descoperit ce e cu ea, de ce e asa..cu timpul am sa simt. In orice caz, e imposibil sa nu-ti fie drag de ea cand ii privesti chiul de copil inocend si vocea atat de scazuta in volum.

Cocsi, ar fi trebuit sa ne cunoastem de mult avand in vedere ca stam la cateva case distanta una de alta, dar timpul ne-a facut sa ne cunoastem doar acum. Ea e : ” unde-i bine nu-i de mine, unde-i rau..hop si eu”. Lenesa mare, ar sta toata ziua intinsa in pat..scoala cat mai putina, nu-i de folos pentru ea. Cand deschide Cocsi gura iese o perla cu siguranta.

Elena, miss`ul de promotia aceasta, nu e o frumusete iesita din comun doar ca are ea ceva, are acel ceva care iti exprima frumuseste si un gust dulceag. A facut gimnastica, are o linie a spatelui si o statura impresionata. Din pacate (bucurie pentru ea) isi iubeste prea mult prietenul, toata atentia e asupra lui, am cam iesit din decor, mai uita de noi, insa noi de ea nu. Nu ma asculta deloc, o rog sa ma invete sa stau in maini, nu vrea, ma lasa sa pic si rade ca o nesimtita:))..da ma invata ea, nu scapa:D. E omul cel mai implinit, iubeste un baiat frumos si ne are si pe noi care suntem de partea ei tot timpu.

Chiar daca e ultima, nu e si ultima pentru mine. Oana, matzu meu..e putin matzaita si foarte alintata, are nevoie de atentie, afectuine, multi pupici. Cand dorm la ele in camin, e obligatoriu sa impart acelas pat cu ea. E foarte matura, gandeste logic, intelege orice, prietenul perfect. Singura careia m-am deschis 100%, imi reda incredere si zice exact cuvintele potrivite atunci cand am nevoie de ele, simte nevoile, vede..e speciala si frumoasa. Va ajunge departe. Binenteles ca nu-i lipseste umorul, am invatat-o sa loveasca mingea cu capul, pentru asta imi e datoare toata viata, nu vreau multe, doar sa nu ma uite.. eu cu siguranta n-am sa o uit, din cauza ei ne-a scos afara de la prima mea prezenta la cursul de anatomie.Iti multumesc buei, da nu te iert, ti-o fac eu:))

Le-am promis ca am sa scriu cateva cuvinte despre fiecare..am facut-o, despre mine le las pe ele sa completeze, daca vor. And..yo`I love ma`girls:D

*Si ce daca ma doare? Si altele au durut..*

Na..ce o fi asta? Urinelle? Va spun eu, azi vine un prieten bun la mine sa-mi spuna ca si-a deschis o afacere, eu incantata de ce aud ne-am pus repede la vorba sa aflu despre ce afacere e vorba. Incepe sa-mi explice ca a adus niste produse din Olanda, ce produse? Niste..nici nu stiu cum sa le zic, recipiente? hai ca le zic asa..deci recipiente de unica folosinta cu care femeile pot merge la wc si urina din picioare ). M-am socat, au innebunit nebuni, pe cuvantu meu..bine avand in vedere ca provin din Olanda, nu e nimic foarte socant, lumea de acolo e fara limite. Aia nebuni, dar prietenu meu cum sa fie atat de nebun sa vrea sa deschida o afacere cu asemenea produs? Am ras eu bine, apoi m-am pus pe gandit putin..pentru ce poate fi folositor totusi? Ca de dragul pisului din picioare nu cred..poate fi folositor la femeile gravide sau cand mergi la un wc` public care nu e tocmai foarte bine ingrijit sau la testele de analize in spitale. Eu am incercat-o, inafara faptului ca a fost o senzatie ca stau in picioare si fac pisu a fost ok ). Am sa pun instructiunile de folosire ca sa prindeti idea cum trebe:)

Instructions